Florin Drăgan

Dragi Colegi și Studenți,

Alături de dumneavoastră mă consider o persoană foarte norocoasă pentru că aparțin comunității academice dintr-o universitate prestigioasă, care în acest an își sărbătorește Centenarul, o universitate cu profesori de la care am avut ce învăța atât din punctul de vedere al transmiterii de cunoștințe și al dobândirii de competențe, cât și din punct de vedere pedagogic și educațional, o universitate cu un patrimoniu impresionant, dezvoltat și conservat de conducerile succesive ale acesteia, o universitate care se identifică cu istoria orașului Timișoara în ultimul secol, contribuind decisiv la dezvoltarea economică, socială și culturală a zonei de vest a României.

Pornind de la situația actuală a universității putem spune că este una foarte bună din punct de vedere financiar și al patrimoniului, cu o creștere a numărului de studenți în ultimii ani atipică pentru multe dintre universitățile românești, cu conservarea și dezvoltarea unui parteneriat foarte solid cu companii din regiune și cu universități prestigioase din țară și din străinătate, atuuri importante în spațiul academic, dar și cu probleme legate de diminuarea resursei umane, de greutatea cu care se fac intrările în sistem în unele domenii sau cu dificultatea cu care sunt finalizate anumite obiective de investiții, parțial din cauza legislației și a diminuării bugetelor destinate acestui scop la nivel național.
În acest context, în ton cu schimbările din societate sau cu cele din zona tehnologiei, consider că avem nevoie acum, la intrarea într-un nou veac de existență, de o schimbare a paradigmei de cultură organizațională.

Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că, în cei aproape 30 de ani de Politehnică, în calitate de student și apoi de cadru didactic, am trecut prin toate activitățile administrative specifice, bazându-mă pe o experiență de management și în afara universității, dar mai ales pe cea desfășurată în mandatul de 4 ani în calitate de prorector al unui domeniu, cel de proces de învățământ și problematică studențească, de care multă lume mi-a spus că e dificil dar care pe mine m-a captivat, acumulând astfel experiență și înțelegând procesele decizionale de la toate nivelurile universității, m-am decis să candidez la funcția de Rector al Universității Politehnica Timișoara.
Candidatura mea are la bază un program managerial care împletește schimbarea, acolo unde consider că este absolut necesară, cu dezvoltarea și continuarea politicilor de management care au dat roade și care au menținut școala noastră între primele universități ale României.

În pozițiile de conducere pe care le-am ocupat am avut întotdeauna două obiective majore.
Primul a fost ca organizația din care fac parte să crească, să obțină rezultate foarte bune, cu alte cuvinte să performeze.
Al doilea obiectiv a fost întotdeauna cel legat de oamenii care fac parte din organizație – aceștia trebuie să se simtă tratați corect în raport cu munca și eforturile pe care le depun, să știe că părerile lor contează, să fie motivați.
În această idee, în programul managerial n-am mai reluat contextul organizațional sau prezentarea punctelor slabe sau tari ale universității la acest moment întrucât le consider cunoscute.
Am preferat, pornind de la cele două idei principale, performanță pentru universitate și o grijă pentru resursa umană a acesteia, să prezint principalele propuneri care să ne conducă acolo unde ne este locul.
Și când spun locul mă refer la poziția pe care o ocupă brandul nostru, al Politehnicii timișorene, între primele 5 universități ale țării.

Astfel, prima parte a programului managerial, schimbarea de paradigmă în cultura organizațională, are la bază o transformare profundă și necesară a aparatului administrativ al Rectoratului Politehnicii și a entităților subsecvente (1.1), o strategie inovativă pentru dezvoltarea resursei umane (1.2), susținerea și promovarea excelenței în activitățile didactice și de cercetare precum și a colaborării între colective sau entități diferite din cadrul universității noastre (1.3), dezvoltarea unor politici financiare bazate pe transparență și descentralizarea decizională în relația cu departamentele și facultățile universității (1.4), asigurarea unor canale de comunicare bidirecțională între conducerea universității și structurile sale mergând până la cadru didactic sau student, precum și consolidarea sentimentului de apartenență a fiecărui membru la o comunitate academică puternică (1.5).

A doua parte a programului managerial se referă la tradiție, continuitate și inovare în Universitatea Politehnica Timișoara și vizează continuarea bunelor practici existente, structurate pe domeniile importante ale universității: proces de învățământ și asigurarea calității (2.1), studenți și absolvenți, campus universitar (2.2), marketingul universitar și procesul de admitere (2.3), cercetarea științifică, inovare și transfer tehnologic (2.4), dezvoltarea profesională și personală a oamenilor universității, implicarea socială, apartenența la o comunitate academică puternică (2.5), școala doctorală (2.6), antreprenoriat și relația cu mediul socio-economic, impact regional (2.7), internaționalizare (2.8), financiar (2.9), imagine, comunicare, informatizare (2.10) și patrimoniu (2.11).
Pe lângă continuarea lucrurilor construite aici în ultimii ani, voi veni și cu propuneri care să consolideze și să asigure dezvoltarea acestor domenii în anii care urmează.

Pornesc la acest drum conștient că sunt multe lucruri frumoase pe care le putem face împreună.
În perioada următoare, în vizitele pe care le voi face în facultăți și departamente, m-aș bucura să îmi transmiteți opiniile sau observațiile dumneavoastră referitoare la acest program managerial, pentru a construi și consolida împreună o universitate de elită.

 

1. Schimbarea paradigmei de cultură organizațională din cadrul Universității Politehnica Timișoara

În contextul mediului academic românesc, cu o creștere a competiției între universitățile din țară, competiție determinată și de un număr mai redus de studenți, dar și de o scădere a numărului cadrelor didactice, consider că, alături de un învățământ centrat pe student, trebuie să avem în centrul preocupărilor administrative ale universității, pe lângă studenți, cadrele didactice/cercetătorii științifici din școala noastră.

Prin schimbarea paradigmei de cultură organizațională nu mă refer doar la așezarea cadrelor didactice/cercetătorilor științifici în centrul preocupărilor administrative ale universității, ci și la creșterea imediată a gradului de digitizare a întregii universități, la un schimb de informații eficient în toate domeniile universității, bazat pe aplicații software și structuri de date moderne, la descentralizarea deciziei la anumite niveluri sau la realizarea unor conexiuni decizionale, la creșterea transparenței în dezvoltarea unor politici financiare, la îmbunătățirea comunicării dintre diferitele structuri ale universității, la abordarea unor relații deschise, non conflictuale, și, nu în ultimul rând, la creșterea sentimentului de apartenență la o organizație puternică.

Această schimbare de paradigmă presupune următoarele abordări.

1.1. O schimbare profundă la nivelul Rectoratului universității

Prin schimbare profundă înțeleg nevoia unei schimbări de organizare, de mentalitate, acolo unde e cazul, dar și o transformare majoră în planul accesării și procesării digitalizate a informațiilor.
Am constatat, în cei 4 ani de mandat ca prorector, discrepanțe între funcționarea diverselor servicii din Rectorat, pornind de la o funcționare adecvată, cu îndeplinirea anumitor obiective asumate, cu persoane implicate total în activitățile din universitatea noastră, până la o funcționare pe alocuri arhaică, fără elemente de previzionare, cu politici câteodată personale în detrimentul politicilor instituționale, chiar dacă involuntar, cu obiective neclare sau fără vreo impunere temporală în ceea ce privește îndeplinirea acestora.
În plus, am constatat în special o manevrare greoaie a informațiilor în multe situații, din cauza, în primul rând, lipsei acestora într-un format electronic, sau folosirea unor formate inadecvate sau depășite.
Aspectele negative fac ca performanțele personalului să fie pe alocuri diminuate, conduc uneori la lipsa de sens în desfășurarea unei activități și de aici și la forme de dezinteres.
Asta nu înseamnă că nu s-au obținut rezultate și în acest mod.
Cred însă că rolul unei administrații este să fie eficientă iar personalul care o reprezintă să fie mulțumit, dincolo doar de rezultate.

Considerând că resursa umană are potențialul adecvat pentru a genera o schimbare necesară la nivelul întregii administrații a universității, măsurile pe care le propun sunt:

1.2. Adoptarea unei strategii inovative pentru dezvoltarea resursei umane a UPT

În universitatea noastră au existat preocupări și în mandatele anterioare pentru dezvoltarea resursei umane, în forma asigurării de posturi pentru promovarea cadrelor didactice din UPT sau în căutarea de soluții pentru posturi de asistent universitar scoase la concurs pe perioadă determinată în semestrul doi, în cazurile în care nu erau prevăzute intrări în sistem la începutul anului universitar.
În condițiile în care personalul didactic a fost într-o continuă scădere în ultimii 10 ani, se impune abordarea unei strategii la nivelul universității cu caracter inovativ în spațiul universitar românesc.

Principalele acțiuni care se vor adăuga celor existente și care vor constitui baza viitoarei strategii sunt:

1.3. Susținerea și promovarea excelenței în activitățile didactice și de cercetare precum și intensificarea colaborării între colective sau entități diferite din cadrul universității noastre

Dincolo de acordarea gradațiilor de merit, prevăzute de lege, în universitate există câteva programe sau inițiative prin care se acordă granturi suport pentru publicarea de articole științifice sau, la final de an, sunt premiate cadrele didactice, la categoria tânăr cercetător sau consacrat, doctorandul cu cea mai bună activitate, respectiv masterandul cel mai implicat în activitățile de cercetare.

Pe zona studiilor de licență rezultatele acordării în urmă cu 2 ani a unei burse suplimentare studenților care finalizează un an cu media 10 a condus la creșterea numărului de studenți de 10 de la 15 la 33 într-un singur an universitar.
La studiile de master s-a continuat acordarea de burse pentru masteranzii care desfășoară activități de cercetare, eliminând limitarea numărului de burse pe facultăți și având ca rezultat, în ultimii 2 ani, între 40 și 50 de astfel de burse.

Consider că universitatea trebuie să continue astfel de practici și chiar să asigure o susținere și mai consistentă colegilor sau colectivelor care performează atât în planul didactic cât și în cel al cercetării.
Mai mult, cred că trebuie să oferim un suport important, nu doar financiar, ci și logistic, formării de colective multidisciplinare și susținerii celor existente, într-un efort de consolidare a unui mediu academic colaborativ.

Principalele propuneri în acest caz sunt:

1.4. Dezvoltarea unor politici financiare bazate pe transparență și descentralizarea decizională în relația cu departamentele și facultățile universității

În universitățile din România politicile financiare sunt apanajul Rectorului.
Asumarea acestor politici rămâne, cum e normal, la nivelul conducerii universității.
Măsurile pe care le propun, unele introduse deja dar mai puțin funcționale, altele noi, presupun oferirea unor instrumente și asistarea departamentelor în luarea unor decizii în plan financiar.
Urmăresc prin această strategie bonificarea departamentelor care iau măsuri pentru a-și îmbunătăți situația financiară rămânând totodată consecvent deciziei de a ajuta acele departamente care au dificultăți financiare.

Principalele măsuri pentru îndeplinirea obiectivului sunt:

1.5. Asigurarea unor canale de comunicare bidirecțională între conducerea universității și structurile sale, mergând până la nivel de cadru didactic sau student precum și consolidarea sentimentului de apartenență a fiecărui membru la o comunitate academică puternică

Acest tip de comunicare a existat parțial la nivelul conducerii UPT, asigurat în cazul Rectorului și a unor cabinete de prorectori.
Îmi propun extinderea la nivelul întregii conduceri a UPT a bunelor practici existente cu următoarele măsuri:

 

2. Tradiție, continuitate și inovare în Universitatea Politehnica Timișoara

Mă voi referi în continuare la principalele domenii de dezvoltare ale universității noastre.
Parțial, în cazul anumitor domenii, am prezentat deja câteva idei în prima parte a programului de management.
Măsurile pe care le propun în această a doua parte vizează respectarea unei tradiții, acolo unde e cazul, presupunând și o continuare a acțiunilor din mandatul precedent sau aduc elemente de noutate.
Consider că aceste măsuri pot să ne asigure o dezvoltare mai rapidă la nivelul întregii universități.

2.1. Proces de învățământ și asigurarea calității

Activitatea didactică este una fundamentală în cadrul universității noastre, asumată și în misiunea acesteia.
Dincolo de transmiterea de cunoștințe și de dobândirea competențelor aferente acestora, universitatea este o instituție de educație cu rolul de a forma în primul rând oameni.
În ultimii ani schimbările din zona tehnologiei au transformat și procesele educaționale.
Comunicarea, colaborarea sau creativitatea au devenit atuuri în dezvoltarea unui tânăr specialist, alături de competențele specifice profesiei sale.
În mandatul de prorector pe acest domeniu am propus un nou director la DGAC și au fost realizate proceduri începând de la generarea planurilor de învățământ, acreditare, evaluări de programe de studiu sau evaluări studențești și colegiale, a fost introdus un sistem anti-plagiat, a fost realizat un ghid pentru activitățile de practică studențească, au fost descentralizate anumite decizii referitoare la programele de studiu spre facultăți pentru a-și putea valorifica fiecare dintre acestea specificul etc.

Pornind de la aceste realizări, principalele măsuri pe care le propun pentru acest domeniu sunt:

2.2. Studenți și absolvenți. Campusul universitar

Relația cu studenții stă la baza procesului educațional.
Universitatea Politehnica promovează, prin tradiție, implicarea studenților în toate aspectele vieții academice, aceștia fiind parteneri de dialog pentru conducerile universității și ale facultăților noastre.
În ultimii 4 ani am promovat introducerea unor noi tipuri de burse din venituri proprii pentru studenții cu rezultate foarte bune la învățătură sau a celor care se dovedesc a fi cazuri sociale, a fost dezvoltată o platformă software pentru evaluările studențești, au fost propuse modificări de regulamente care au flexibilizat sistemul de credite transferabile sau au oferit mai multă autonomie facultăților în tratarea anumitor aspecte privitoare la studenții proprii, cum ar fi finalizarea studiilor.

Principalele măsuri pe care le propun pentru consolidarea parteneriatului cu studenții noștri sunt:

Este important ca universitatea să dezvolte o relație de parteneriat nu doar cu studenții ci și cu absolvenții noștri.
Câțiva pași au fost făcuți prin implicarea unei noi conduceri la Asociația Alumni a universității și demararea primelor activități.
Principalul obiectiv pe termen scurt este realizarea unei acțiuni specifice Alumni la celebrarea centenarului universității noastre.
Pe termen lung e important să construim o bază de date și o relație solidă cu absolvenții universității.
Pentru realizarea acestor obiective propun următorul set de măsuri:

2.3. Marketingul universitar și procesul de admitere

Am ales să tratez separat acest subcapitol pentru că estimările Institutului Național de Statistică prezintă o scădere a populației școlare cu vârsta între 19 și 23 de ani în anul 2030 de peste 13% la nivelul României.
Din păcate, calculat la cele 6 județe care reprezintă bazinul devenit tradițional pentru UPT, aceste estimări conduc la o scădere de aproximativ 22%.
Scăderea nu va fi de la o zi la alta ci treptată, dar va trebui ca în următoarea perioadă să extindem bazinul de atracție al universității noastre.
Pe lângă măsurile pe care le voi propune în continuare, la această extindere vor contribui și măsurile propuse în alte domenii cum ar fi cel de imagine sau internaționalizare.
Aceste măsuri sunt:

2.4. Cercetare științifică, inovare și transfer tehnologic

În ultimii ani s-au făcut câțiva pași importanți în organizarea și dezvoltarea activităților de cercetare.
Aș menționa susținerea financiară a participării doctoranzilor și asistenților universitari la conferințe internaționale indexate WoS și premierea articolelor publicate în reviste indexate WoS, organizarea primei competiții interne de granturi de cercetare destinată tinerilor, urmată și de prima competiție de granturi ARUT, atragerea de fonduri importante din zona companiilor pentru susținerea competiției interne de granturi etc.
Totuși mai avem destul de mult de lucru în acest domeniu.
Obiectivul principal în acest caz îl constituie creșterea fondurilor atrase în universitate, diversificarea modurilor de finanțare a activităților universității, oferirea de servicii complexe partenerilor din mediul privat.
Pentru o dezvoltare cât mai adecvată în raport cu aceste obiective propun următoarele măsuri:

2.5. Dezvoltarea profesională și personală a oamenilor universității. Implicare socială. Apartenența la o comunitate puternică

În prima parte (1.2) am prezentat câteva măsuri care se referă la resursa umană a universității, măsuri concentrate mai mult pe atragerea de noi colegi sau creșterea abilităților principale de leadership ale oamenilor universității.
Una dintre preocupările conducerii trebuie să fie, alături de îndeplinirea unor obiective de performanță, dezvoltarea profesională și personală a oamenilor universității, asigurarea unei atmosfere care să descurajeze dezvoltarea sau întreținerea de stări conflictuale, dar și o anumită implicare socială a universității.
Pentru îndeplinirea acestor obiective propun următoarele măsuri:

2.6. Școala doctorală

Numărul de doctoranzi ai Universității Politehnica nu este de natură să ne bucure.
În ultimii ani s-au făcut câțiva pași cum ar fi introducerea unor burse din venituri proprii pentru doctoranzi, începerea unei discuții cu companiile pentru o formă de doctorat „industrial”, continuarea atragerii masteranzilor spre studii de doctorat prin oferirea unor burse de cercetare la studiile de master.
Aceste eforturi trebuie intensificate și, în același timp, se impun noi măsuri pentru a asigura o creștere atât a numărului de doctoranzi cât și a numărului de teze finalizate.
Propunerile mele sunt:

2.7. Antreprenoriat și relația cu mediul socio-economic, impact regional

Chiar dacă această direcție nu s-a regăsit direct în subordinea mea ca prorector, am avut o implicare majoră prin dezvoltarea Societății Antreprenoriale Studențești ( SAS ) și a anumitor programe și colaborări legate de aceasta precum și prin legăturile create cu mediul de afaceri, în special pe zona de IT&C dar nu numai.
Prin SAS au fost câștigate toate proiectele de finanțare pe FDI încă de la început, au fost organizate sesiuni de informare sau mentoring pentru studenți, au fost organizate concursuri de idei de afaceri sau au fost realizate acorduri cu incubatoare de afaceri.
Relația cu mediul de afaceri a avut ca rezultat atragerea de fonduri importante pentru dezvoltarea unor laboratoare, sprijinirea granturilor pentru tineri cercetători sau a altor propuneri ale UPT, inițierea unor proiecte sau evenimente comune etc.
Chiar dacă universitatea a făcut progrese reale și a avut rezultate notabile în acest plan în ultimii ani, cred că putem crește în continuare prin implementarea următoarelor propuneri:

2.8. Internaționalizare

Vizibilitatea universității la nivel internațional, participarea la procedurile de evaluare a performanței instituționale, pe baza unor criterii internaționale general acceptate, contribuie la creșterea gradului de compatibilitate între universitatea noastră și universitățile din lume.

În ultimii ani s-au făcut pași concreți și pe direcția de internaționalizare a universității.
Se observă creșterea interesului studenților străini de a participa la programele educaționale ale UPT prin creșterea numărului de studenți în mobilități Erasmus.
A fost dezvoltată o aplicație software pentru studenții care se deplasează în mobilități Erasmus care să diminueze birocrația și să faciliteze comunicarea cu aceștia, au fost stabilite noi acorduri cu universități din străinătate, s-a participat la anumite târguri internaționale pentru promovarea ofertei universității noastre, a crescut gradul de informare a potențialilor studenți prin platforma „Study in Romania” etc.

Gradul de internaționalizare a universității, ca parte a măsurării performanței acesteia, trebuie să crească în perioada următoare, urmărind îndeosebi dezvoltarea de parteneriate strategice cu mediul universitar, dar și cu mediul economic reprezentat de agenți economici multinaționali.
În acest sens se impune elaborarea unei strategii pentru asigurarea unei creșteri accentuate pe această direcție de dezvoltare a universității.

Principalele elemente pe care le propun pentru această strategie sunt:

2.9. Financiar

În subcapitolul 1.4 m-am referit la o parte dintre politicile financiare, în special la asistarea facultăților și departamentele universității și implicarea acestora în deciziile financiare care le afectează, posibila simulare a rezultatelor financiare de către conducătorii entităților respective în funcție de deciziile pe care aceștia le iau etc.
La o citire atentă se poate observa că aspectele financiare, ca și cele ce privesc informatizarea se regăsesc în aproape toate celelalte subcapitole ale programului.
Trebuie să recunoaștem că din punct de vedere financiar, datorită eforturilor din ultimii ani, în special ale Rectorului universității, situația instituției este una bună.
Singurele probleme pe care le-am mai avut în ultima vreme au fost date de legislație care, în unele cazuri, ne-a împiedicat să cheltuim anumite fonduri financiare existente în soldul universității.

Totuși, ne propunem întotdeauna mai mult, deci putem să aducem îmbunătățiri pe toate cele 3 aspecte ale finanțării: creșterea și diversificarea surselor de venit, optimizarea costurilor și monitorizarea sau gestionarea resurselor financiare.
Complementar celor prezentate în alte direcții de dezvoltare a universității, măsurile pe care le propun sunt:

2.10. Imagine, comunicare și informatizare

În ultimii ani au fost câteva realizări în aceste domenii dar cred că mai avem destul de mult de lucru pentru a ajunge la nivelul dorit.
Având în vedere că vom aniversa în 2020 un veac de existență, chiar dacă au fost pregătite o serie de lucruri, se impune pe partea de comunicare și imagine luarea unor decizii destul de repede pentru a avea creionată o proiecție a evenimentelor pe întregul an.
Măsurile propuse vor fi deci cu impact rapid sau, în cazul celor care nu sunt legate neapărat de aniversare, de construcție pentru un ciclu de 4 ani:

Pe partea de comunicare internă au fost propuse mai multe măsuri în subcapitolul 1.5.
Pe partea de informatizare au fost prevăzute măsuri aproape la fiecare capitol întrucât avem destul de multe de făcut.
Suplimentar față de acestea aș menționa:

2.11. Patrimoniu

Patrimoniul universității noastre este constituit ca urmare a eforturilor mai multor generații de lideri, fiecare dintre aceștia fiind preocupat de dezvoltarea acestuia.
Acest context este unul foarte bun pentru Politehnică, dar în același timp ne și obligă.
Ne obligă la finalizarea obiectivelor de investiții aflate în construcție, la întreținerea celor existente, dar și la dezvoltarea, în funcție de oportunități, a unor clădiri noi sau la extinderea facilităților actuale.
Setul de măsuri pe care îl propun se axează pe toate cele 3 componente, unele dintre acestea fiind cu caracter imediat iar altele cu un timp de realizare mai lung:

 

În loc de încheiere

În acest mandat de prorector de patru ani am avut bucuria de a cunoaște oamenii acestei universități.
M-am intersectat și am purtat discuții cu colegi din toate facultățile și departamentele universității, și, prin specificul domeniului, m-am intersectat cu problemele studenților, cu personalul administrativ din Rectorat sau din facultăți.
Am avut mai multe inițiative, am avut sprijinul domnului Rector într-o serie de acțiuni pe care le-am inițiat, am beneficiat de sprijinul multor colegi din Consiliul de Administrație, Senat sau directori de departament.
Am avut avantajul să-mi pot spune părerea chiar dacă în unele cazuri, nu multe, a fost diferită de a majorității sau decizia luată a fost alta.
Cu alte cuvinte, acest program managerial este construit atât pornind de la nevoile identificate în această perioadă cât și de la așteptările noastre cu privire la evoluția universității.

Măsurile prevăzute în acest program se referă la domenii diverse de activitate ale universității iar pentru implementarea acestora este nevoie de o echipă.
Țin să vă asigur că această echipă va fi alcătuită din colegi care au experiența de conducere necesară, un stil foarte apropiat de al meu, o putere de muncă și ambiția de a avea rezultate în acord cu ceea ce dorim să avem la Politehnică.
Trebuie să spun că nu mi-e ușor să alcătuiesc această echipă întrucât am simțit o dorință de a participa la această construcție din partea mai multor colegi a căror muncă le-o respect.

Așa cum am spus la începutul acestui material, în perioada următoare voi participa în cadrul fiecărei facultăți la întâlniri cu cadrele didactice și voi avea și o întâlnire cu studenții.
Aștept cu toată deschiderea întrebările și observațiile dumneavoastră, pentru că acest program managerial poate fi completat, chiar dacă nu în forma depusă ci în cea care, sper eu, va fi aplicată după aceste alegeri.
Chiar dacă mi s-a spus deja de către colegi apropiați, colegi care-mi cunosc ideile, idei materializate și în acest program, că „nu cred că poți face asta” cu referire la o idee sau la alta, vă asigur că, împreună, vom putea implementa chiar mai mult decât ceea ce am schițat aici.

În final vă invit să participați la întâlnirile care vor fi anunțate pentru fiecare facultate și vă asigur de toată considerația mea.

 

Feedback